Postul Pastelui

In biserica ortodoxa oamenii se pregatesc pentru intampinarea sarbatorilor de Pasti prin "postul Pastelui" numit si "Postul Cel Mare", post care dureaza 48 de zile. In mod oficial, postul incepe dupa "Duminica iertarii", in ziua de luni a saptamanii a 7-a de dinaintea sarbatorii de Pasti.
Ultima saptamana din Postul Pastelui se numeste "Saptamana Patimilor" si incepe in duminica Floriilor, duminica in care se comemoreaza intrarea lui Iisus in Ierusalim. "Saptamana Patimilor" comemoreaza prinderea lui Iisus, crucificarea si moartea Lui. In acesta ultima saptamana, multe biserici tin slujbe in fiecare seara, slujbe numite "Denie". De luni pana joi se comemoreaza ultima masa, prinderea si inchiderea lui Iisus. Ziua de joi se numeste "Joia Mare". Vineri, numita "Vinerea Mare" se comemoreaza crucificarea si moartea lui Iisus pe cruce. In acesta zi, se tine "post negru", adica nu se mananca nimic.

Saptamana Mare este precum o scara cu sase trepte, pe care urcam spre Inviere. Se inaspreste postul, pe cat este in putinta fiecaruia, pregatind trupul si sufletul. Pentru cei care nu au putut din diverse motive sa tina tot postul, o pot face macar acum, in aceste ultime, dar cele mai importante zile. Pentru ca, dupa cum spune Sfantul Ioan Gura de Aur, ”bucuria lui Dumnezeu se revarsa si peste cel care a venit abia in ceasul al unsprezecelea, ca si peste cel care a venit din ceasul intai la Hristos”.

Pasca

Pasca este un fel de cozonac cu branza care se coace o singura data pe an, de Pasti. Are forma rotunda pentru ca, se zice, scutecele lui Hristos au fost rotunde, o cruce la mijloc si aluat impletit pe margini. Legenda spune ca, in timp ce predica impreuna cu apostolii, Iisus a fost gazduit la un om foarte primitor. Cand sa plece, acesta le-a pus in traista paine pentru drum, fara stirea lor. Intrebandu-l pe Hristos cand va fi Pastele (era vorba despre Pesah, pastele evreilor, cand acestia sarbatoresc eliberarea din robia egipteana), Hristos le-a spus ca atunci cand vor gasi paine in traista. Cautand, apostolii au gasit in traista ce le pusese acel om. De atunci, fac femeile pasca.

Mielul
era sacrificat de catre evrei in Templul din Ierusalim pentru iertarea pacatelor. Iisus este numit Iisus, mielul lui Dumnezeu pentru ca El S-a sacrificat pentru mantuirea lumii; este sacrificiul final si perfect.

Ouale
sunt un simbol evident al renasterii. Traditia colorarii oualor de Pasti precede sarbatoarea crestina a Pastelui. In unele mitologii (din Egipt, India, China) se spune ca lumea s-a nascut la inceput dintr-un ou. Legatura cu sarbatoarea Pastelui este evidenta: ouale simbolizeaza nasterea, o noua viata dobandita de crestini prin moarte lui Iisus. Obiceiul de vopsire a oualor isi are originile in festivalurile egiptenilor si persilor de sarbatorire a primaverii. In trecut, pentru coloratul oualor se foloseau numai culori naturale obtinute din plante: varza rosie, foi de ceapa, petale de flori.

Iepurasul de Pasti
nu este o inventie moderna. Isi are originea in antichitate; este unul dintre cele mai vechi simboluri ale primaverii. In mitologia indo-europeana iepurele de camp este considerat sacru. In Germania, zeita Ostara, zeita primaverii care era celebrata primavara, era intotdeauna insotita de un iepure de camp. Ea era venerata dupa acest simbol. In Germania, copiii spuneau ca iepurasul de Pasti le aduce oua in timpul Pastelui daca ei sunt cuminti. Pentru prima oara, iepurasul de Pasti este mentionat in Germania in anii 1500.

Crucea

Este simbolul iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, al jertfei lui Iisus pentru salvarea omenirii. Imparatul Constantin a declarat-o in cadrul Consiliului de la Niceea simbol al crestinatatii, inca din anul 325 d.H.

Data pascala

Calculul datei pascale se bazeaza pe trei norme, asupra carora s-a convenit in 325, la Conciliul de la Niceea si anume:
1. Pastele se serbeaza intotdeauna duminica.
2. Aceasta duminica este prima de dupa prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara.
3. Daca aceasta data coincide cu Pastele evreiesc, se mai amana o duminica.

Lumanarea de inviere

In noaptea Invierii, fiecare participant la slujba trebuie sa aiba cu el o lumanare pe care o aprinde si o tine aprinsa tot timpul savarsirii Sfintei Invieri. Dupa Inviere, fiecare se intoarce cu lumanarea aprinsa acasa. Se spune ca se aduce lumina Invierii sau vestea miracolului. Lumanarea se pastreaza tot timpul anului, aprinzandu-se ori de cate ori se abate vreo nenorocire asupra familiei, membrii acesteia fiind astfel calauziti de lumina.

Hristos a Inviat"
Urarile traditionale de Pasti ale crestinilor ortodocsi sunt "Hristos a inviat", iar raspunsul este "Adevarat a inviat". Aceste urari sunt adresate 40 de zile dupa Pasti, pana la sarbatoarea "Ianaltarii la cer" a lui Iisus. De asemenea, aceste urari se rostesc atunci cand are loc traditionala ciocnire a oualor. In timpul Pastelui crestin, traditional este ca ouale sa fie colorate in Joia Mare, dupa Liturghie si numai in culoarea rosie pentru ca rosu semnifica sangele lui Iisus varsat pentru salvarea omenirii.